Tranzitul lui Mercur din 11 noiembrie 2019

Luni, 11 noiembrie 2019, planeta Mercur va trece peste discul Soarelui, având astfel loc un tranzit. Fenomenul va putea fi observat din România doar parțial, Soarele apunând înainte de maximul tranzitului. Totuși de pe teritoriul țării se va putea vedea tranzitul pentru aproximativ două ore. Ultimul tranzit al lui Mercur s-a produs pe 9 mai 2016. Tranzitul lui Mercur din 11 noiembrie 2019 debutează la ora 14:35 și poate fi urmărit până la apusul Soarelui (orele 16:35-17:10).

Periodicitatea tranziturilor

Tranzitul planetei Mercur peste discul solar este un eveniment destul de rar, care se produce cam de 13-14 ori într-un secol. În prezent, tranziturile lui Mercur se produc doar în jurul datelor de 8 mai și 10 noiembrie, când Soarele trece prin nodurile orbitei lui Mercur. Dacă în acele momente planeta Mercur este în conjuncție inferioară, se produce un tranzit. În luna noiembrie Mercur este aproape de afeliu, discul planetei având un diametrul aparent de 10″, în luna mai fiind aproape de periheliu, diametrul aparent fiind de 12″. Totuși, probabilitatea ca un tranzit sa aibă loc în luna mai este cam de două ori mai mică decât în noiembrie. Motivul este viteza de deplasare mai mică în preajma afeliului decât în preajma periheliului (legea a II-a a lui Kepler). Cum excentricitatea orbitei lui Mercur este destul de mare (e=0.205), distanța Soare-Mercur variază cu mai mult de 23 de milioane de km de la periheliu la afeliu. Ca și comparație, distanța Soare-Pământ variază cu doar 5 milioane de km între periheliu și afeliu. Tranziturile din noiembrie se repetă la 7, 13 și 33 de ani, iar cele din mai doar la 13 și 33 de ani.

Tranziturile lui Mercur din secolul 21 (© EclipseWise.com – Fred Espenak)

Pe parcursul secolului 21 planeta Mercur tranzitează discul solar de 14 ori. Ultimul tranzit al lui Mercur a avut loc în 2016, fiind vizibil în condiții bune și aproape în întregime din România. Ultimul tranzit observat în totalitate din România s-a produs pe 7 mai 2003.

Data Maxim (România) Separarea
07.05.2003 10.52 – R708″
08.11.2006 23.41423″
09.05.2016 17.57 – R319″
11.11.2019 17.20 – R76″
13.11.203210.54 – R572″
07.11.2039 10.46 – R822″
07.05.204917.24 – R512″
07.11.2052 04.30319″
10.05.206223.37521″
11.11.206522.07181″
14.11.207815.42 – R674″
07.11.208515.36 – R718″
08.05.209523.08310″
10.11.209809.18 – R215″

Uneori au loc tranzituri parțiale așa cum au fost cele din 1937 și 1999, când fenomenul s-a putut observa doar anumite zone ale Pământului.

Tranziturile planetei Venus peste discul solar sunt evenimente mult mai rare. Acestea se repetă, în general, la fiecare 8, 121.5, 8 și 105.5 ani. Ultimele două tranzituri au avut loc în 8 iunie 2004 și în 6 iunie 2012, ambele fiind observate din România. Următoarele tranzituri ale lui Venus se vor produce pe 11 decembrie 2117, iar apoi pe 8 decembrie 2125.

Există și cazuri deosebite, când discutăm despre tranzituri: tranziturile simultane – planetele Mercur și Venus tranzitează deodată discul solar, respectiv eclipse de Soare care se produc în timpul unui tranzit. Aceste evenimente se produc extrem de rar:

  • tranzituri simultane – ultimul a avut loc în anul 373.173 î.Hr., iar până în anul 300.000 (!!!) se vor produce doar două: 26 iulie 69.163 și 27/28 martie 224.508;
  • eclipse de Soare în timpul unui tranzit al lui Venus – 15.607 î.Hr. și 5 aprilie 15.232;
  • eclipse de Soare în timpul unui tranzit al lui Mercur – 5 iulie 6757 (parțială), 20 iulie 8059 (inelară), 4 august 9361 (inelară), 4 februarie 9622 (inelară) și 11 august 9966 (totală).

Tranzitul pe Glob

Tranzitul lui Mercur din 2019 are loc în data de 11 noiembrie, fiind vizibil după cum urmează:

  • la apus: vestul Asiei, Europa și Africa
  • întreg tranzitul: Atlantic, estul Americii de Nord, America de Sud
  • la răsărit: America de Nord, Noua Zeelandă, Pacific.

Mai multe detalii despre zonele de unde se poate observa tranzitul lui Mercur din 11 noiembrie 2019 găsiti pe harta realizata de Fred Espenak și pe harta lui Xavier Jubier.

Desfășurarea tranzitului lui Mercur din 11 noiembrie 2019 (Shadow & Substance)

Mai multe detalii despre zonele de unde se poate observa tranzitul lui Mercur din 11 noiembrie 2019 găsiti pe harta realizata de Fred Espenak și pe harta lui Xavier Jubier.

Momentele tranzitului lui Mercur din 11 noiembrie 2019 sunt detaliate mai jos:

  • Contactul I (contactul exterior de început) – primul contact al discului planetei cu discul Soarelui când acestea sunt tangente exterior.
  • Contactul II (contactul interior de început) – după contactul I discul planetei se deplasează înspre interiorul discului solar pana când ajunge în întregime pe suprafața acestuia. În acest moment cele două discuri sunt tangente interior. În cazul tranzitului din 11 noiembrie 2019, între contactul I și contactul II trec mai puțin de 2 minute.
  • Maxim – are loc când distanța dintre centrul discului planetei și centrul discului solar este minimă.
  • Contactul III (contactul interior de sfârșit) – discurile devin din nou tangente interior, iar discul planetei începe să părăsească suprafața discului solar.
  • Contactul IV (contactul exterior de sfârșit) – discurile sunt tangente exterior undeva în vestul discului solar și fenomenul se termină

În diferite zone ale Pământului se poate vedea întreg tranzitul sau doar anumite momente ale acestuia. Astfel în zonele în care fenomenul se vede la apus se observă contactele I, II și eventual maximul, iar în zonele unde fenomenul se vede la răsărit se observă eventual maximul și contactele III și IV.

Momentele tranzitului lui Mercur sunt:

Momentul tranzitului Ora RomânieiPA
Contactul I14h35m27s109°
Contactul II14h37m08s109°
Apusul Soarelui în România16h35 – 17h10m
Maxim17h19m48s 24°
Contactul III20h02m33s298°
Contactul IV20h04m14s298°

Nota: momentele date mai sus sunt geocentrice (calculate pentru centrul Pământului). Momentele topocentrice diferă puțin de cele geocentrice, în funcție de locația pe suprafața Pământului.

Desfășurarea și momentele tranzitului lui Mercur din 11 noiembrie 2019 (© Fred Espenak)

În momentul de maxim al tranzitului lui Mercur din 11 noiembrie 2019, separarea (distanța aparentă dintre centrele discurilor Soarelui și al planetei Mercur) este de doar 76″. Comparativ, la tranzitul din 9 mai 2016 separarea a fost de 319″, în 7 mai 2003 – 708″, iar la tranzitul lui Venus din 8 iunie 2004 – 627″. De fapt tranzitul lui Mercur din 11 noiembrie 2019 va fi cel mai apropiat de centrul discului solar din ultimii 46 de ani și din următorii 171 de ani.

Tranzitul în România

În după-amiaza zilei de 11 noiembrie 2019, discul Soarelui va fi tranzitat de către planeta Mercur. Evenimentul începe la ora 14:35 cu primul contact în zona estică a discului solar (PA=109°), Soarele fiind în acel moment la altitudinea de aprox. 20°, pe cerul sudic-vestic (azimut=215°). După mai puțin de două minute, la ora 14:37, discul lui Mercur intră în totalitate pe discul solar (contactul II). Planeta începe astfel să tranziteze discul solar pentru următoarele 5 ore și 29 minute.

În România tranzitul va putea fi observat doar până la apusul Soarelui, care se va produce între orele 16:35 (est) și 17:10 (vest). Astfel, din România, maximul tranzitului va fi chiar la apusul Soarelui, în acele momente distanța aparentă între Mercur și centrul discului solar fiind de aprox. 250″.

Puteți să aflați ora la care apune Soarele și momentele exacte ale tranzitului pentru localitatea dvs. pe site-ul timeanddate.com.

După apusul Soarelui în România, tranzitul continuă. Maximul tranzitului se produce la ora 17:19 (ora României), în momentul în care distanța aparentă dintre centrul discului solar și centrul discului planetei Mercur este minimă, aceasta fiind de 76″. După maxim, tranzitul continuă, planeta Mercur îndreptându-se spre limbul vestic al discului solar.

Sfaturi pentru observarea tranzitului

Pentru că este vorba despre observarea Soarelui, trebuie precizate câteva aspecte foarte, foarte importante. Astfel, observarea Soarelui se face doar prin filtre speciale care permit trecerea doar a unei mici cantități de lumina. De asemenea aceste filtre nu permit trecerea radiației dăunătoare ochilor. Filtre bune pentru observarea Soarelui sunt Baader sau Mylar. În timpul tranzitului, planeta Mercur va avea diametrul aparent de 10″, fiind nevoie de un telescop dotat cu filtru solar pentru observarea fenomenului. Comparativ, diametrul aparent al Soarelui în timpul tranzitului este de 1900″. Discul planetei Mercur are diametrul aparent egal cu 1/193 din discul solar.

Atenție !!! Nu încercați să observați tranzitul cu ochiul liber. Dacă priviți Soarele cu ochii neprotejați, chiar și pentru câteva secunde, puteți să suferiți leziuni grave la nivelul retinei care se pot transforma în pierderea temporară sau chiar definitivă a vederii !

Pentru observarea tranzitului se recomandă folosirea unui instrument astronomic (binoclu, luneta, telescop) dotat cu filtru în FAȚA obiectivului. Pentru fotografierea tranzitului se utilizează timpi scurți de expunere și distanțe focale cât mai lungi pentru ca discul mic al lui Mercur să fie vizibil în imagini. De asemenea, este obligatorie utilizarea FILTRULUI în fața obiectivului aparatului de fotografiat. Detalii despre fotografierea Soarelui în timpul eclipselor și tranziturilor găsiți pe site-ul Mr. Eclipse.

Având în vedere că tranzitul lui Mercur va fi în desfășurare la apusul Soarelui, este important ca locul de observație să aibă orizontul vest – sud-vestic cât mai coborât (altitudinea apropiată de 0°): lipsa unor obstacole urbane (blocuri, clădiri, etc.) sau naturale (păduri, dealuri, munți).

Pentru observarea în condiții optime a tranzitului lui Mercur, în cazul în care nu aveți un filtru solar adecvat sau nu dețineți un instrument astronomic, vă recomand să contactați un club de astronomie sau astronomi amatori din localitatea dumneavoastră. Cu siguranță aceștia vor organiza observații publice cu ocazia tranzitului lui Mercur. Informații despre sesiunile publice de observații vom publica pe pagina de Facebook AstroInfo.

Dacă vreți să achiziționați filtre solare pentru instrumente sau chiar telescoape solare vă recomandăm cu căldură Astromagazin.