Eclipsa de Luna din 4 mai 2004

In seara zilei de 4 mai 2004 va avea loc o eclipsa totala de Luna, care va fi vizibila din tara noastra in totalitate. Eclipsa va fi una foarte frumoasa si destul de lunga: totalitatea va dura 1 ora si 16 minute. In plus eclipsa va avea loc seara si va fi usor accesibila tuturor celor ce vor vrea sa o observe. In aceasta pagina gasiti toate informatiile necesare observarii in conditii bune a eclipsei.

Eclipsa face parte din ciclul Saros 131, fiind a 33-lea membru din cei 72 ai ciclului. Aceasta serie Saros a inceput la 10 mai 1427, prima eclipsa totala fiind insa in 2 aprilie 1950. Eclipsa din 4 mai 2004 este a 4-a eclipsa totala a ciclului. In Saros 131 mai vor avea loc inca 11 eclipse totale de Luna.

In noaptea de 4/5 mai Luna se va afla in constelatia Libra, avand un diametru de 33' fiind aproape de trecerea la perigeu. Luna va rasari in jurul orei 20h30m in seara de 4 mai. Eclipsa va incepe sa fie observabila pe la ora 21h15m mai ales in zonele cu cer curat. Apoi eclipsa se va desfasura conform datelor din tabelul de mai jos iar Luna se va ridica tot mai mult pe bolta cereasca pana la ora 1h25m cand va trece la meridian avand o altitudine de 24. Luna va apune la ora 6h10m in dimineata zilei de 5 mai.

Momentele de contact ale eclipsei sunt:

Momentul eclipseiOra de iarna
Intrarea Lunii in penumbra20h50m12s
Inceputul eclipsei partiale 21h48m18s
Inceputul eclipsei totale22h52m06s
Faza maxima 23h30m14s
Sfarsitul eclipsei totale0h08m24s
Sfarsitul eclipsei partiale 1h12m12s
Iesirea Lunii din penumbra 2h09m34s

Eclipsa din 4 mai va fi una foarte frumoasa si datorita faptului ca va fi una joasa. Din cauza faptului ca Luna se va afla in constelatia Libra, aceasta nu se va ridica pe cer mai sus de altitudinea de 25. Eclipsa va debuta cum am spus si mai sus, in jurul orei 21h15m cand penumbra planetei noastra va incepe sa fie observabila in zona estica a discului lunar. Apoi la 21h48 va incepe eclipsa partiala contactul cu umbra terestra avand loc de asemnea in estul discului lunar. Odata acest moment trecut Luna va incepe sa se cufunde tot mai mult in umbra Pamantului pe o perioada de mai mult de o ora. In acest timp stele mai slabe vor aparea pe cer iar ce mai stralucitoare vor lumina parca mai puternic. Roiurile de stele, nebuloasele si galaxiile se vor vedea din ce in ce mai bine. Umbra planetei noastre va inghiti total astrul selenar la ora 22h52m debutand astfel eclipsa totala. Din acest moment pe discul Lunii eclipsate va avea loc un frumos joc de lumini si culori. Luna va parea ca se mai intuneca si asta pana la ora 23h30m cand va avea loc maximul eclipsei. In acest moment centrul Lunii se afla cel mai aproape de axa conului de umbra al planetei noastre. Pe bolta cereasca Luna se va afla la stanga meridianului la o altitudine foarte joasa de numai 20. Datorita acestui fapt in momentele totalitatii peisajul va fi superb cu o Luna de culoare rosu-inchis deasupra copacilor sau a dealurilor (depinde de unde este observata eclipsa). Dupa acest moment Luna isi va continua drumul ei prin conul de umbra al Pamantului pana la ora 0h08m. In acest moment eclipsa totala va lua sfarsit si astrul noptii va incepe sa iasa din conul de umbra terestru. Acest contact va avea loc in sud-estul discului lunar. Incet, incet regiuni selenare vor iesi din nou la lumina iar eclipsa partiala va fi tot mai mica. Stelele mai slabe si obiectele deep-sky vor incepe sa dispara iar lumina Lunii va reveni incet in peisajul nocturn. La ora 1h12m nord-vestul discului selenar va avea ultimul contact cu conul de umbra al planetei noastre si eclipsa partiala se va sfarsi. Eclipsa insa va continua pana la iesirea din penumbra terestra la ora 2h10m. Penumbra va fi observabila pe discul lunar pana pe la ora 1h40m. Atunci eclipsa practic se va sfarsi.

Eclipsa totala de Luna din 4 mai 2004 se va vedea destul de greu din oras sau din zone cu orizontul sudic inalt. De aceea se recomanda gasirea unui loc potrivit din timp. In orase cladirile inalte inspre sud pot pune probleme iar in zonele rurale muntii sau dealurile apropiate cat si padurile pot ascunde fenomenul de ochii observatorilor. Trebuie retinut ca altitudinea maxima a Lunii in noaptea 4/5 mai va fi de numa 25 si se va atinge dupa terminarea eclipsei partiale. Deci eclipsa va incepe cand Luna va avea 9 altitudine si se va sfarsi cand altitudinea va ajunge la 23. In timpul eclipsei se vor vedea constelatiile de primavara si vara. De asemenea pe durata eclipsei se vor putea observa mai multe planete. Astfel la apus odata cu lasarea serii se vor observa in Taurus planetele Venus - luceafarul de seara cu magnitudinea -2.3 si diametrul de 38" si Marte - planeta rosie cu magnitudinea de 1.6 si un diametru foarte mic. De remarcat faptul ca in seara de 4 mai Venus se va afla la mai putin de 1 de steaua beta Tauri - El Nath. Mai sus pe cer in Gemini se va vedea Saturn - stapanul inelelor cu magnitudinea de 0.9. Aceste 3 planete se vor vedea pana pe la ora 0h30m. Inspre sud insa, inca din amurg va straluci puternic gigantul sistemului solar - Jupiter. Acesta va avea aceeasi magnitudine ca Venus - -2.3 si un diametrul apropiat 40". Diferenta va fi insa la detaliile ce vor aparea intr-un telescop. Pe Jupiter se vor vedea benzile ecuatoriale si cei 4 satelitii galileeni.

Pentru cei care citesc aceste informatii am o propunere: stabilirea indicelui Danjon in timpul totalitatii. Aceasta valoare se da dupa analizarea unor caracteristici ale discului lunar in timpul eclipsei totale. Pentru o estimare corecta dau mai jos scara de evaluare Danjon:

Daca faceti o estimare a indicelui de stralucire Danjon (ceea ce nu e greu deloc) va rog sa imi trimiteti observatia prin e-mail in care sa precizati ora exacta a observatiei, indicele Danjon si o descriere a discului lunar in momentul respectiv. Observatia si estimarea indicelui se poate face cu ochiul liber, cu un binoclu sau un telescop de dimensiuni mici. Daca folositi un instrument precizati cateva caracteristici (apertura, F:D, grosismentul, ocularu si campul).

Un alt lucru interesant de observat in timpul eclipselor de Luna este imersiunea / emersiunea unor cratere mai mari in umbra terestra. Pentru asta e nevoie de un instrument de minim 40-50 mm pus pe stativ. Aveti mai jos un tabel cu momentele imersiunii/emersiunii unor cratere mai mari de pe suprafata selenara:

Imersiunea Nume crater Emersiunea Nume crater
21:52 Grimaldi 0:16 Grimaldi
21:57 Aristarchus 0:19 Billy
22:00 Billy 0:23 Campanus
22:00 Kepler 0:25 Tycho
22:07 Pytheas 0:29 Kepler
22:08 Copernicus 0:30 Aristarchus
22:11 Timocharis 0:37 Copernicus
22:13 Plato 0:39 Pytheas
22:13 Campanus 0:44 Timocharis
22:21 Aristoteles 0:49 Plato
22:22 Eudoxus 0:51 Manilius
22:22 Manilius 0:52 Dionysius
22:25 Tycho 0:55 Menelaus
22:25 Menelaus 0:57 Eudoxus
22:28 Dionysius 0:57 Aristoteles
22:29 Plinius 0:58 Plinius
22:38 Proclus 0:58 Goclenius
22:40 Taruntius 1:03 Langrenus
22:42 Goclenius 1:04 Taruntius
22:47 Langrenus 1:06 Proclus

Pentru identificarea craterelor, fotografii si informatii folositi programul Virtual Moon Atlas. Daca nu il aveti comandati-l la autorul site-ului.

Eclipsa totala de Luna din 4 mai va fi vizibila pe Glob din Asia, Africa, Europa, si America de Sud.

Pentru mai multe informatii cititi diagrama de mai jos:





Observatii eclipse

Singura revista de astronomie romaneasca! Apare lunar in format digital (fisiere PDF). Arhiva revistei o puteti consulta aici.

Pentru a va abona va rugam completati campul de mai jos: