1 martie, 30 februarie sau 5 martie?

Ce dată e azi? 1 martie, 30 februarie sau 5 martie?

Calendarul nostru pe care îl folosim este calendarul gregorian, care are la bază un calendar vechi de vreo 2000 de ani și anume calendarul iulian. În acest calendar anii au în general 365 de zile, iar din 4 în 4 ani 366 de zile. Calendarul gregorian a adus niște corecții, astfel că anii seculari care nu se divid cu 400 (1900, 2100, 2200, etc.) au tot 365 de zile. Dacă am împărți cât mai uniform cele 365 sau 366 de zile ale unui an, azi ar trebui să fie cu siguranță data de 30 februarie. 2024 e an bisect, deci cele 366 de zile ar putea fi împărțite în luni, după cum urmează: ianuarie 31, februarie 30, martie 31, aprilie 30, mai 31, iunie 30, iulie 31, august 30, septembrie 31, octombrie 30, noiembrie 31 și decembrie 30 de zile. În anii cu 365 de zile și luna noiembrie ar putea avea doar 30 de zile și lucrurile ar fi mult mai logice. Însă calendarul e o convenție care ține cont încă de tradiții vechi de mii de ani, astfel că, de pe vremea când februarie era ultima lună a anului, aceasta a rămas, fără nici o logică, cu un număr mai mic de zile decât celelalte luni: 28 sau 29 de zile. S-ar spune că cel puțin una dintre zile a fost luată și pusă la luna august, care ar fi avut doar 30 de zile. Motivul: dacă luna lui Iulius Caesar (iulie) avea 31 de zile, atunci și luna lui Augustus Caesar a trebuit să aibă tot 31 de zile.

Oricum, tradițiile foarte vechi sunt puternic înrădăcinate în calendarul nostru actual, inclusiv în proveniența numelor lunilor anului:

– Ianuarie – de la Ianus, zeul roman al ușii, al sărbătorilor și fenomenelor de tranziție

– Februarie – de la Februalia, o sărbătoare romană de purificare

– Martie – de la Marte, zeul roman al războiului

– Aprilie – de la latinescul aperio, care înseamnă a deschide, în legătură cu deschiderea frunzelor și florilor plantelor primăvara

– Mai – de la Maia, zeița primăverii și a fertilității

– Iunie – de la zeița romană Juno, echivalentul zeiței grecești Hera

– Iulie – de la Iulius Caesar din anul 44 î.Hr., până atunci luna fiind numită Quintilis (luna a cincea)

– August – de la Augustus Caesar din anul 8 d.Hr., până atunci luna fiind numită Sextilis (luna a șasea)

– Septembrie – de la latinescul septem, care înseamnă șapte

– Octombrie – de la latinescul octo, care înseamnă opt

– Noiembrie – de la latinescul novem, care înseamnă nouă

– Decembrie – de la latinescul decem, care înseamnă zece

Calendarul roman vechi al lui Romulus avea doar 10 luni, începând cu martie, de aici și numele ultimelor luni din calendar care s-au păstrat până în zilele noastre.

Despre calendar și timp s-ar putea discuta mult, însă cu siguranță ar fi necesară o reformă a calendarului, pentru ca acesta să fie adaptat nevoilor lumii moderne. O astfel de propunere a fost Calendarul Internațional Fix (IFC). Acesta are 13 luni cu 28 de zile și o zi de sărbătoare, în afara săptămânilor obișnuite: 29 decembrie. În anii bisecți, cum e 2024, ziua în plus este 29 iunie, de asemenea în afara săptămânii. IFC are o lună suplimentară, între iunie și iulie numită sol, pe parcursul acesteia Soarele ajungând la solstițiul de vară în emisfera nordică. Cu IFC am ști mereu în ce zi a săptămânii e oricare zi a anului, toate lunile fiind identice.

Și ca să răspundem la întrebarea de la început, azi e 1 martie, conform calendarului actual. Dacă lunile anului ar fi fost construite în mod uniform, azi ar fi 30 februarie, iar conform calendarului internațional fix azi e 5 martie 2024.